You Will Meet a Tall Dark Stranger

You Will Meet a Tall Dark Stranger  e o comedie despre oameni triști. Are un tonus lejer, tipic Woddy Allen, şi e mai bun ca  filme sale recente: Whatever Works sau Vicky Cristina Barcelona.

Naratorul ne prezinta succesiv personajele care au de furcă cu propria viață: cuplul varstnic care se desparte, fiica acestora căsătorită cu un scriitor semi-ratat, vecina sexi care nu are perdele, șeful infidel. Toată lumea e cuprinsă de incertitudini, de confuzii, si mai ales...de planuri iluzorii (chiar și cel mai pragmatic personaj, scriitorul, trăiește cu impresia că  menirea lui pe lume e să publice cărți, deși talentul i s-a cam ofilit de mult).

Alfie Shebritch (Anthony Hopkins) e un Irinel angoasat, numai cu  gândul la moarte, fapt care îl determină să își părăsească nevasta pentru o Moni (blondă). Soția trecută de prima tinerețe nu se poate consola decât cu iluzii, dând glas unor chemări mistice, și se duce la o clarvzătoare mai tare ca mama omida, care îi spune numai ce vrea ea să audă.

De multe ori, admir finețea cu care Woody Allen potrivește atât de perfect micile evenimente arbitrare pentru a face acțiunea mai teatrală, mai plină de umor sau mai pătrunzătoare. De data aceasta însă e culmea cum scriitorul fură repede romanul prietenului presupus decedat fără măcar să verifice un pic cum stă stuația (când trebuia să se ducă la înmormântare, detalii din astea).Sfârșitul deschis pune sub lupă situația precară a personajelor, care parcă s-au agitat degeaba să schimbe ceva în viața lor.Woody nu mai e la fel de optimist ca în alte producții, singurul personaj care are parte de un happy end e bătrânica senilă, singura învăluită până în gât în vise (căci, nu-i așa, ignorance is bliss).