Un conte de Noël

Cred că fiecare familie are inevitabil câte un freak, o oaie neagră de care ceilalţi se ruşinează, sau pe care o invidiază în secret pentru curajul de a fi altfel (depinde de ce a devenit persoana respectivă oaia neagră: spirit de revoltă şi nonconformism sau destin iremediabil distrus/ratat). Deşi vroiam să văd Un conte de Noël în perioada sărbătorilor de iarnă, sunt un pic întârziată, şi de-abia ieri l-am terminat.

Un conte de Noël(A Christmas Tale din 2008)  e povestea familiei Vuillard, în cadrul căreia rolul de oaie neagră îi revine lui Henri, de care rudele sale se leapădă după ce e alungat din viaţa lor chiar de sora cea mare, Elizabeth. În special începutul filmului m-a intrigat foarte tare, prezentând o scenă foarte bună, în care Elizabeth îi plăteşte la tribunal datoriile fratelui săi, Henri, cu condiţia ca acesta să nu se mai apropie de ea. Atfel, întreaga familie se vede nevoită să se distanţeze de Henri, care nu mai are ce căuta pe la reuniunile de familie.
Alcoolic, fumător înrăit şi afacerist ratat, Henri are acum o şansă de izbăvire. Mama sa, Junon (Catherine Deneuve), are nevoie de un transplant de măduvă.  Toată familia face testul de compatibilitate, şi doar nepotul său, Paul (fiul lui Elizabeth) şi Henri sunt potriviţi pentru a dona măduva. De Crăciun, familia Vuillard se reuneste în formaţie completă pentru a sărbători împreună ceea ce ar putea fi ultimul Crăciun al lui Junon.

Premisa filmului e atrăgătoare, dar personajele sunt relativ antipatice, măcinate de durere, regrete, melancolie, şi chiar de stări phihologice anormale (Paul este un adolescent cu probleme, la fel cum fusese în tinereţe şi unchiul său Ivan, fratele cel mic al lui Elizabeth şi Henri). Multe din sentimentele personajelor sunt confuze, inexplicabile şi pe alocuri filmul devine plicticos şi cam pretenţios. Nu mă aşteptam să ne răspundă pe tavă tuturor întrebărilor referitoare la bagajul emoţional al celor implicaţi ăn acţiune, dar la un momnet dat avea impresia că toate personajele sunt nebune :))

Cu toate acestea, filmul este "de văzut"  pentru că are o anumită profunzime, este emoţionant, dar ar trebui evitat de cei puţin răbdători. Îi acord peliculei un mare plus pentru  triunghiul amoros dintre Simon (Laurent Capelluto), nepotul lui Junon,  Ivan (Melvil Poupaud) şi soţia sa Sylvia (interpretată de fiica lui Deneuve, Chiara Mastroianni). Nu vă spun ce se întâmplă între ei, pentru că altfel nu ar mai avea niciun farmec. Oricum, e una din cele mai bune părţi ale filmului, care este totuşi optimist spre final (altfel nu aş fi explicat încadrarea şi în categoria comedie pe imdb).

Un conte de Noël a fost nominalizat pentru  Palm D'Or la Cannes în 2008, premiul revenind însă pe drept unui alt film francez (de nota 10): Entre les murs