127 Hours- Discovery mai stilizat

Probabil aţi văzut până acum vreun episod din I shouldn't be alive pe Discovery. Într-o oră ni se arată cum nişte nefericiţi ghinionişti rămân blocaţi în junglă/deşert/ pe piscuri de munţi, sau în alte locuri neprielnice şi cum reuşesc aceştia să scape din experienţa traumatizantă.



127 hours
e in princpiu bazat pe aceeasi idee: un tanar inginer, Aron Ralston (James Franco), ramane blocat in canionul Blue John, într-o situaţie disperată, cu mâna blocată sub o rocă, şi fără ca nimeni să ştie încotro se îndrepta când a plecat de acasă spre canion, loc pe care el îl considera ca o a doua casă.
Surprinzător, filmul chiar nu e plictisitor, deşi la început m-am întrebat instant cât de entertaining va fi un film susţinut practic de un singur personaj. Cred însă că Danny Boyle chiar nu avea cum sa facă un film mai bun de atât cu această poveste. Tensiunea creşte gradual către momentul în care Aron se eliberează prin gestul de un dramatism ucigător (ştiţi voi care). Momentul e atât de credibil încât cred că toată lumea a scrâşnit din dinţi şi s-a foit incomfortabil pe scaun.

127 hours are stil, nu e genul de film care vrea cu îndârjire să-ţi stârnească milă faţă de situaţiile limită prin care trec personajele, ci e un film onest, despre un om care a vrut cu orice preţ să supravieţuiască. Reveriile sale, întoarcerile în trecut, mesajele către cei dragi, toate sunt înduioşătoare şi right on the spot.
James Franco e de mare clasă, acesta e clar cel mai bun film în care l-am văzut până acum (Milk nu m-a atins în mod deosebit), şi are cea mai spotless performanţă. Totuşi, slabe şanse la un Oscar pentru James...deocamdată.

btemplates

4 comentarii:

Suflet naiv spunea...

Il tin de vreo 2 sapt in pc, dar nici acum nu l-am vazut. I lol'd @ http://img580.imageshack.us/img580/9268/127hoursfunnyposter.jpg

Diana spunea...

:)) un poster sadic.
Acum ai aflat acest mare spoiler, si o sa te plictisesti la film. Sau nu te mai uiti?

Suflet naiv spunea...

PS: Urmatorul paragraf contine spoilere

Pai saptamana trecuta am auzit discutia unora cum ca, si-ar fi baut propria urina pt a supravietui si si-a taiat bratul. Probabil il voi vedea cu fast forward, de curiozitate :D.
Ieri am vazut Never let me go, loved it

Anonim spunea...

Filmul ar fi meritat cel putin o nominalizare la capitolul cinematografie. Alegerea cadrelor fac sa nu para deloc repetitiv, desi mare parte din film se petrece in acelasi loc.

Totusi, la final m-am simtit usor manipulat de catre coloana sonora a filmului. In rest, mai interesant decat ma asteptam :)

Trimiteți un comentariu